De unde, dom'le, bălegar ?
Eugen Laurian
Poate vă sună cam sinistru,
dar într-o zi, domn prim-ministru
voind să meargă să mai vadă
un stadiu nou l-autostradă,
cu mulți reporteri, hărmălaie,
și-o panglică să se mai taie
la ce-au făcut, cu greu, străinii,
privind, spre câmp, cum fug ciulinii,
văzu doi inși, sfrijiți, calici,
făcând, din balegă, chirpici.
Oprește chiar în plină stradă
și intrigat ce poat’ să vadă,
(Doi oameni frământând noroi !),
se adresează celor doi:
– Măi, oameni buni, n-aveți rușine...?
Înapoierea
cât vă ține ?
Noi, azi,
suntem în Europa
și voi îi
dați cu hopa-tropa
și bateți
paie și noroi...
Mi-e
milă, măi, acum de voi
că-n loc
să fiți acționari,
tot la
călcat de bălegar...
Dar, ia,
să-mi spuneți voi, voinici,
ce faceți
cu-atâția chirpici?...
– Îi ducem dincolo de Nistru
și-i
exportăm, domn prim-ministru !
Și n-o
facem prin interpuși,
îi exportăm,
direct, la ruși !
– Mă bucur pentru-așa efort,
nu-i rău că-i
duceți la export !
Dar cât
luați pe un transport?...
– Cum rușii nu prea au valută
și sunt,
demult, cam în derută,
ne dau șurie
și potcoave
și-n
rest, ne dau... Kalașnicoave...
Dacă nu
vrei să te complici
iei un
pistol la trei chirpici !
– Cum?... Și n-ați ajuns la
tribunal
că introduceți
ilegal,
în mod abscons
și imprudent,
în țară,-atâta
armament ?
– Nuuu!... Ferească Domnul de ocară!...
Nu intră,
neam, la noi în țară !
De cum
ni-l dă și-l ridicăm
noi musai
îl reexportăm,
și-nfășurat
în celofan
îl ducem
repede-n Iran...
– La teroriștii ăia răi?...
Și ce vă
dau, acolo, ei ?
– Petrol, petrol... și iar petrol,
iar
câteodată și benzol !
Ne dau,
pentr-un singur pistol,
cam
câte-o tonă de petrol.
– Ce bine c-aduceți petrol !
Dar
s-aveți grijă la control
ca nu
cumva s-aveți surprize,
să
plătiți taxe și accize,
să nu dați
de vreo panaramă,
atunci
când îl băgați în vamă !
– Dar stați cuminte, dumneavoastră,
că nu-l
băgăm în țara noastră...
Din Golf,
cu doi autohtoni,
direct îl
ducem, la niponi,
c-or fi
ei chiar deștepți, parol !,
dar n-au
deloc... deloc, petrol !
– Deștepți sunteți, mânca-v-ar mama
!
Și ce
luați din Yokohama ?
– Ei!... Acolo, niște flecuștețe
subțiri...
subțiri și lunguiețe,
ceva...
făcute din nisipuri
de-i zic
ai noștri microcipuri,
ceva
micuț ca vai de el,
că-ncap o
mie-n portofel.
Să vezi afacere
bănoasă
că nu
venim cu ele-acasă,
nu
suntem, dom’le, prostovani...
Îi vindem
la americani
că au
nevoie la rachete,
la
sateliți și la... navete!
– Ia uite, ce fac barosanii!...
Și ce vă
dau americanii ?
– Ne dau, acolo, câte-un jeep...
și pentru
fiecare cip
dau
câte-un whisky la barbari,
și, doar,
o mie de dolari !
– Ia, spuneți-mi, în mod concret,
ce faceți
voi cu-atât bănet?...
– Ți-om spune, bre, și vei vedea
c-acuma-i
treaba cea mai grea...
Luăm
dolarii,-i numărăm
și-apoi în
euro-i schimbăm !
E-o
treabă grea, dar asta e !
– Dar nu-nțeleg, de loc, de ce ?
– Păi, o să-ți spunem !
De la noi
bulgarii
vor, doar, euroi !
– Am priceput, nu vor dolarii...
Dar
care-i treaba cu bulgarii,
de ce-i
băgați la socoteală?...
Și ce vă
iese la-nvârteală ?
– Păi, domn ministru, bunătate,
cu-atâta
austeritate,
când
toată țara-i ca un mort
și luăm,
tot, de prin import,
n-a mai
rămas niciun măgar!...
De unde, dom’le, bălegar ?
București – 24 august
2011
publicat la editura Favorit, București, 2016
publicat la editura Favorit, București, 2016
[1] Apropo de globalizarea economică pe timpul
„ciudatei” crize generale din perioada 2009-2012, când aproape totul se procura
din import. Deși nu erau bani pentru funcționarea normală a statului, erau, în
schimb, suficiente fonduri pentru „restituiri” de zeci de milioane de euro
destinate unor trepăduși ai mai marilor zilei. Și care nici măcar nu deținuseră,
vreodată, averile pe care le solicitau.
Comentarii
Trimiteți un comentariu